7 motive pentru care e greu să fii imigrant în România

UNHCR News Story: Bangladesh: A Life on Hold. The story of Noor Jahan, a refugee from Myanmar

România este o țară care a trimis milioane de emigranți către vestul Europei si America de Nord, dar a fost semnificativ mai puțin o țară de destinație. În prezent, are în jur de 60 000 de imigranți – din afara UE*.

Cercetătorii în domeniul științelor sociale avertizează că România e o țară cu îmbătrânire demografică rapidă, care ar putea avea numeroase beneficii din integrarea imigranților. Însă, cu toate avertismentele și cercetările, statul a făcut pași prea puțin relevanți în acest sens.

Recent, a circulat o știre despre doi refugiați care au ajuns din greșeală în România și au început să plângă când au descoperit unde sunt.

Din păcate, cercetările din domeniu arată că, într-adevăr, România nu este o cea mai bună destinație. Am folosit cele mai recente studii și mărturii pentru a realiza lista cu șapte motive pentru care ți-ar fi dificil ca imigrant în România.

de Laura Ștefănuț

1. Imigrantul este la mâna angajatorului român, ceea ce a generat uneori situații de sclavie modernă

Dacă un angajator încetează contractul de muncă al unui imigrant, acesta devine ilegal în 60 de zile. O șansă este să își găsească un nou angajator în termen de doar două luni. Mai există posibilitatea să devină tolerat în România, dacă viața îi este amenințată în țara de origine, dar așa nu ar avea drept să lucreze full-time.

Odată intrat în ilegalitate, nu mai are soluții de revenire și este deportat.

Abuzuri din partea angajatorilor sunt des întâlnite în cazul bonelor filipineze, cărora li s-a desfăcut contractul fără să știe și apoi au fost muncite pe bani infimi sau fără plată – precum în cazul acestui politician și om de afaceri care a ținut patru sclavi.

Când sunt găsiți de autorități, imigranții ilegali sunt expulzați. Până acum, nu a fost semnalat nici un caz de sancționare a angajatorului care i-a adus în starea de ilegalitate.

Puteți citi despre asta și în studiul Între discriminare, abuz și exploatare. Accesul imigranților la drepturi civile.

2. Pentru străinii din Orientul Mijlociu e aproape imposibil să își deschidă cont la bancă

Mai multe persoane, ONG-uri și studii au semnalat faptul că imigranților care provin din țări ale Orientului Mijlociu (precum Yemen, Siria, Liban) li se refuză, fără explicații, deschiderea unor conturi bancare la majoritatea băncilor.

Asociaţia Conect a cerut băncilor să motiveze decizia lor, însă au primit răspunsuri vagi sau au fost ignorați, la fel ca străinii care au încercat să înțeleagă de ce sunt discriminați.

Mai mult, creditele sunt extrem de greu de accesat de către străini – iar cele pentru locuințe, imposibil, potrivit unui raport recent

3. Femei care poartă hijab au fost agresate în public

Nour Ibrahim, de la Consiliul Național pentru Refugiați, a semnalizat în luna iulie (2015) patru cazuri de femei agresate fizic și verbal în București, fiindcă purtau hijab. Nimeni nu a intervenit.

4. Există riscul ca studiile să nu fie echivalate sau să nu aibă voie să profeseze în anumite domenii, deși au urmat specializări în România

După cum am prezentat anterior (aici și aici), străinii nu au voie să profeseze ca medici, chiar dacă își fac studiile în România.

O altă situație problematică este când diplomele nu sunt recunoscute din diverse motive, cum ar fi lipsa acordurilor între statul român și unele țări de origine.

Pentru cei care au rămas fără documentele de studii (cum e situația multor refugiați care și-au riscat viețile în fuga din țările de origine) evaluarea competențelor este posibiliă în România doar pentru 103 profesii, potrivit policy brief-ului România și politicile în domeniul imigrației. Recomandări privind protecția drepturilor civile ale imigranţilor din România.

Accesul străinilor la educație în condiții de egalitate cu cetățenii români este garantat de Legea Educației Naționale nr. 1/2011, dar practica arată că e vorba doar de o egalitate formală.

5. Imigranților le este mai greu să-și găsească locuințe. Cazurile sociale riscă să ajungă în stradă

Refugiaților din România li se asigură temporar cazare în centrele teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Ceilalți străini, veniți pentru muncă, studii, reîntregirea familiei etc. locuiesc în general cu chirie. O situație semnalată de aceștia într-un studiu recent a fost că le este greu să găsească proprietari dispuși să încheie contracte pentru chirie, iar unii au declarat că le-a fost refuzată închirierea pe baza distincțiilor fizice (în special persoane din Orientul Mijlociu și Africa).

Accesul străinilor la locuințe sociale este, în practică, imposibil, potrivit raportului România și politicile în domeniul imigrației. Recomandări privind protecția drepturilor civile ale imigranţilor din România.

6. Imigranții riscă să fie umiliți în sistemul de învățământ

În ceea ce privește studiile preuniversitare, “exemplul educației este foarte bun pentru lipsa de viziune la nivel de politici. Teoretic, imigranții și copiii lor au dreptul la educație. Practic, toate programele pentru integrarea copiilor sunt realizate de organizații non-guvernamentale, cu fonduri private sau europene. Lucrurile funcționează doar în măsura în care se găsesc profesori inimoși care să își asume să lucreze cu copiii respectivi” (Ovidiu Voicu, politolog). Potrivit datelor din Barometrul Integrării Imigranților, sunt aproximativ 400 de copii străini școlarizați, din cei 5000 aflați în evidența Inspectoratului General pentru Imigrări.

În ceea ce privește studenții străini, din cercetarea Între discriminare, abuz și exploatare. Accesul imigraților la drepturi civile, reies mai multe situații nedrepte pentru aceștia, de la cele minore, cum ar fi faptul că nu au drept de reducere la transportul în comun în cadrul unor universități, la altele consistente, cum ar fi că la unele secții cu predare în limbi străine li se vorbește în română (practic, deși plătesc pentru cursuri în limbi străine, sunt ignorați pur și simplu).

Desigur, există Universități unde aceste lucruri nu se întâmplă, însă sistemul ar trebui să funcționeze bine peste tot mai ales în condițiile în care majoritatea plătește pentru educația primită în România.

7. Jumătate dintre români spun că nu vor imigranți în localitatea lor

Atât mesajele unor decidenți politici, cât și o parte a opiniei publice din România, arată o atitudine de respingere față de refugiați. Potrivit unui sondaj IRES din august 2015, doar 43% dintre respondenți spun că sunt de acord ca în localitatea lor să se mute imigranți.  

*respectiv Spațiul Economic European și Elveția

 

Urmărește-ne și pe facebook 

Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.

 

ENGLISH VERSION BELOW

7 Reasons why it’s hard to be an immigrant in Romania
Romania is a country that has sent millions of migrants to Western Europe and North America, but significantly less people chose Romania as their destination. Currently about 60,000 immigrants – from outside the EU* are living in Romania.
Researchers in the social sciences state that Romania is a rapidly aging country and it could benefit in several ways from immigrants. However, despite the warnings and researches, the state has not taken relevant measures in this direction.

Recently a story about two refugees arriving in Romania by mistake was spread; it was told how they began to cry when they discovered where they were.
Unfortunately, industry research shows that, indeed, Romania is not the best destination. I used the latest studies and testimonials to make a list of seven reasons why it is difficult for immigrants to live in Romania.
By Laura Ştefănuţ

  1. An immigrant depends on his Romanian employer, and that sometimes generated situations of modern slavery.
    If an employer terminates the employment contract of an immigrant with labor visa, he/she becomes illegal in 60 days. The only chance is to find a new employer within just two months. Another solution could be to get the tolerated status in Romania, in the case his/her life is threatened in the home country, but he/she would not have the right for full-time work.
    Once illegal, they are left with no solutions and are being deported.
    Abuses from employers are common in the case of Filipino nannies, whose contracts might have been terminated without notification, and then they might be working hard for little or no payment – as in the case of a politician and businessman who held four slaves.
    After the authorities discover the situation of irregular stay, illegal immigrants are expelled. So far, there was no case to sanction the employer who was responsible for those immigrants becoming illegal.
    You can read about that in the report “Between discrimination, abuse and exploitation. The immigrants’ access to civil rights”.

 

  1. For the foreigners from Middle East it is almost impossible to open a bank account.
    Several people, NGOs and studies have reported that immigrants from countries of the Middle East (such as Yemen, Syria, Lebanon) are denied opening bank accounts at most banks without explanation.
    The Association “Conect” has asked banks to justify their decision, but received vague answers or was ignored, similarly to the foreigners who have tried to understand why they are discriminated.
    Moreover, the loans are extremely difficult to obtain by foreigners – and the loans for apartments are impossible to get, according to a recent report.

 

 

  1. Women who wear veils have been assaulted in public.
    Nour Ibrahim, from the National Council for Refugees, signaled in July (2015) four cases of women abused physically and verbally in Bucharest, for wearing veils. Nobody has intervened.

 

  1. There is a risk the foreign credentials not to be recognized or the foreigners might not be allowed to practice their professions despite their studies being completed in Romania.
    As we previously reported, foreigners are not allowed to practice as doctors, even if they have studied in Romania.
    Another problematic situation is when diplomas are not recognized for various reasons, such as lack of agreements between the Romanian state and the country that issued the diploma.
    For those who lost their study documents (as is the situation of many refugees who have risked their lives fleeing from their countries of origin) skills assessment is possible in Romania only in case of 103 professions, according to the policy brief Immigration Policies in Romania: Policy proposals regarding the protection of immigrants’ civil rights in Romania.

Foreigners’ equal access to education is guaranteed by the Education Law no. 1/2011, but practice shows that the equality is only formal.

 

  1. Immigrants find it harder to access housing. Refugees are provided with temporary accommodation in the territorial centers of the General Inspectorate for Immigration (IGI). Others that came for work, study, family reunification etc. generally rent houses on the private market. The situation described by them in a recent study showed that it was difficult to find owners willing to sign rent contracts, and some said they were refused by the landlords based on physical appearance (especially people from the Middle East and Africa).
    Foreigners’ access to social housing is in practice impossible, according to the report Immigration Policies in Romania: Policy proposals regarding the protection of immigrants’ civil rights in Romania.

 

  1. Immigrants risk being humiliated in the education system
    As for pre-university studies, “Education is very good example for the lack of vision at policy level. Theoretically, immigrants and their children are entitled to education. Virtually all programs to integrate children are implemented by non-governmental organizations, with private or European funds. Things work only to the extent that there are some teachers who are willing to work with these children “(Ovidiu Voicu, political scientist). According to the Immigrant Integration Barometer, about 400 children are enrolled in schools out of 5000 who were registered by the General Inspectorate for Immigration.
    The research “Between discrimination, abuse and exploitation. The immigrants’ access to civil rights”, brings about several instances of perceived unfair treatment for the foreign students in some Romanian faculties, from minor ones like the fact that they are not entitled to discount on public transport to more significant, like the course supports for some disciplines that should be taught in English are still in Romanian (basically, although they pay for courses in foreign languages, they are simply ignored).
    Of course, there are universities where these things do not happen, but the system should work well everywhere, given that the majority of foreign students pay for their education in Romania.

 

  1. Half of Romanians say they don’t want immigrants in their localities
    The discourses of some policy makers, but also the public opinion in Romania show an attitude of rejection towards refugees. According to a survey conducted by IRES in August 2015, only 43% of respondents agree immigrants settling in their towns.
  2. * European Economic Area and Switzerland respectively

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *