9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților

climate change refugees

*SCROLL DOWN FOR ENGLISH*

Apar multe informații privind imigranții și refugiații, uneori contradictorii. Am consultat surse pertinente și am răspuns la nouă întrebări, pentru a ilustra contextul crizei refugiaților și posibile urmări.

de Laura Ștefănuț

1. Cât de mare este criza refugiaților?

Este cea mai mare criză de migrație din Europa ultimelor decenii și prima dată în istoria UE când atât de mulți refugiați vin din afara continentului.

În 2014, în Europa au cerut azil 626 000 de refugiați. În 2015, doar Germania estimează că va primi 800 000 de solicitări pentru azil.

Alte crize similare au fost create de al doilea război mondial (a generat 1 milion de refugiați) și de războaiele din Balcani din anii ’90 (câteva sute de mii de refugiați).

2. De ce fug?

Războaiele, conflictele armate, încălcările drepturilor omului, sărăcia din diverse țări au generat în 2014 cel mai mare număr de cereri de azil din ultimii 22 ani, potrivit UNHCR. Războaiele și conflictele armate însumează 55% din totalul motivelor.

Se estimează că doar din Siria au fugit între 3 și 5 milioane de oameni, din 2011 până în 2015.

3. Unde se duc refugiații?

Statele care au primit cei mai mulți refugiați sunt Turcia, Liban și Iordania. Din 2011 până la finalul lui 2014, în Turcia au intrat peste 1,5 milioane de refugiați și se estimează că până la sfârșitul anului 2015 cifra se va apropia de 2 milioane.

Doar în prima parte a lui 2014, în Turcia au ajuns jumatate de milion, în special din Irak și Siria, potrivit datelor UNHCR. În aceeasi perioadã, în Europa au cerut azil 216 000 de refugiați. Rusia a avut solicitări de azil din partea ucrainienilor, astfel încât în 2014 au primit în jur de 300 000 de cereri de azil sau resedințã.

4. Cum gestionează Uniunea Europeană criza?

Prost. Alexander Betts, coordonatorul Centrului de Studii pentru Refugiați al Universității Oxford spune că: “Pentru prima dată în istorie, UE are de a face cu un flux masiv de refugiați din afara regiunii, în timp ce cadrele instituționale de azil și imigrație sunt foarte slab adaptate situației”.

Potrivit analizei NY Times, unele state UE nu respectă legea internațională privind refugiații și numeroasele probleme au apărut fiindcă nu există standarde comune la nivel UE, privind azilul și refugiații.

Un exemplu de bună practică îl reprezintă Germania, care a anunțat în 2015 că va acorda azil refugiaților sirieni – se estimează că până la finalul anului vor fi 800 000 de cereri. Alt stat generos cu refugiații este Suedia. Însă acestea averizează că nu pot face față la nesfârșit numerelor mari de refugiați, la fel cum se plâng statele care sunt porțile de intrare în Europa (Grecia, Italia).

Nu există o distribuție unitară la nivel de UE și soluțiile expuse până acum nu au avut succes. Statele cu cele mai multe solicitări sunt, de departe, Germania, Suedia și Italia.

În iunie 2015 Comisia Europeană a propus ca fiecare stat să primească o cotă de refugiați, însă lucrurile nu s-au lămurit până în prezent. Marea Britanie a fost principalul oponent al măsurii, în vreme ce state precum Polonia sau Slovacia au spus că vor primi doar creștini. Neînțelegerile au frânat procesul care ar fi putut ameliora criza refugiaților în Europa.

În timp ce UE nu reușește să se pună de acord, mii de oameni mor în încercarea de a ajunge pe continent. Doar vara aceasta, UNHCR estimează că au murit 2 500 de oameni. Organizația internațională pentru Migrație crede că numărul morților poate ajunge la 30 000 în anul 2015.

5. Cum se poziționează România?

România nu se confruntă cu valuri de refugiați din două motive principale: nu este suficient de dezvoltată că să devină țară de destinație pentru refugiați și nu se află pe cel mai bun drum de tranziție către Occident.

România a acceptat să primească în jur de 2 000 de refugiați, pentru a ajuta la distribuirea presiunii din alte state. Președintele Klaus Iohannis a declarat în 7 septembrie 2015 că România nu va putea primi mai mult de 1 785 de refugiați, însă nu a fost luată o decizie concretă până acum.

În prezent, România are 6 centre de cazare pentru refugiați, cu 1500 de locuri, potrivit autorităților. Anul acesta au fost înregistrate 833 de cereri de azil, până în luna august.

Refugiaților li se oferă cazare și, la cerere, hrană în limita sumei de 10 lei pe zi, plus 6 lei pentru alte cheltuieli, potrivit celei mai recente hotărâri de Guvern.

UPDATE 9 septembrie: În data de 9 septembrie, s-a stabilit ca 4 646 de refugiați să fie relocați în România din alte state europene. Acestora ar trebui să li se adauge cota de 1 700, stabilită în primăvară, astfel încât țara va primi în jur de 6 300 de azilanți.

6. Refugiați sau imigranți?

După cum scriam, valul de străini care vine spre Europa este alcătuit din refugiați și imigranți.

Refugiat – se referă la o persoană care fuge de persecuții sau conflicte armate. La finalul lui 2014 erau 19.5 milioane de oameni în această situație. Li se oferă azil și au statutul de refugiați pentru că viețile lor sunt în pericol. Sunt protejați prin Legea internațională- este prevăzut că statele au responsabilitatea de a proteja refugiații și trebuie să le permită să trăiască cu demnitate și în siguranță, în timp ce îi ajută să găsească soluții pe termen lung. Convenția din 1951 mai spune că nu trebuie să expulzezi sau să returnezi refugiați, când viața sau libertatea acestora este în pericol.

Imigrant – se referă la o persoană care alege să plece, nu din cauza unei amenințări directe, a pericolului de a muri sau a fi persecutată, ci pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții (găsirea unei noi slujbe, educație, reunificarea familiei, etc). Spre deosebire de refugiați, nu există nici un risc pentru aceștia dacă se întorc în statele lor.

7. Există riscul ca teroriștii să invadeze Europa, deghizați în refugiați?

Nu. Potrivit experților europeni în securitate, sunt două motive principale. Pe de o parte, teroriștii pot intra în Europa folosind alte metode, cum au făcut până acum, și nu drumul riscant pe care îl aleg refugiații (au murit deja mii de oameni). Pe de altă parte, Statul Islamic, cea mai mare amenințare teroristă din prezent, preferă să importe rezidenți europeni sau să îi folosească pe aceștia la atentate în Europa. Din 2014 până în prezent, toate atacurile teroriste au fost făcute de oameni care locuiau în Europa. Până acum, a fost arestat în Italia un singur imigrant marocan, suspectat de terorism.

8. Pot exista beneficii pentru statele care primesc refugiați? 

Da, în special pentru state cu îmbătrânire democrafică, cum sunt multe exemple europene. Ocuparea posturilor disponibile, contribuirea la bugetul de stat, pot avea beneficii sociale semnificative. Poți afla de aici care ar putea fi beneficiile pentru România.

În ceea ce privește statele mai puțin dezvoltate, impactul unui val semnificativ de refugiați este mai degrabă negativ. Totuși, un studiu din 2013, coordonat de Centrul de Studii pentru Refugiați al Universității Oxford, dezvăluie beneficii ale integrării refugiaților în Uganda. Pe scurt, statul a ales să îi integreze pe refugiați și datele arată că acești au devenit un motor al economiei și nu o povară financiară.

8. Cum pot ajuta refugiații?

Am scris recent un articol despre ce poți face din România pentru refugiați, unde poți vedea modalitățile prin care poți contribui, dacă locuiești în România.

 

Urmărește-ne și pe facebook 

în prima versiune a textului, am folosit date statistice pentru prima parte a anului 2014 la întrebarea 1, pe care le-am inlocuit cu cele pe întregul an.

Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.

 

ENGLISH VERSION BELOW

9 answers that help you understand the refugee crisis

Large amounts of information about the immigrants and refugees appeared in the media and sometimes facts seem contradictory. Following discussions with credible sources, I provide answers to nine questions in order to clarify the context of the refugee crisis and its possible consequences.

By Laura Ștefănuț

  1. How serious is the refugee crisis?*

It is the biggest migration crisis of the last decades and the first one in the history of the EU when so many refugees have come and continue to come from outside the continent.

In 2014, 626,000 refugees asked for asylum in Europe. In 2015, it is estimated that only Germany will receive 800,000 asylum applications.

Other similar crises were created by the Second World War (resulting in 1 million refugees) and the Balkan war from the ‘90s (several thousands of refugees).

  1. Why are they fleeing?

According to UNHCR, in 2014, wars, armed conflicts, human rights violations and poverty in many countries have generated the highest precedent of asylum requests over the last 22 years. Wars and armed conflicts amount to 55% of all the asylum grounds.

It is estimated that from 2011 until 2015, between 3 and 5 million people have fled only from Syria.

  1. Where are the refugees heading to?

The states that have received the most refugees are Turkey, Lebanon and Jordan. From 2011 to the end of 2014, 1.5 million refugees had entered Turkey and it is estimated that until the end of 2015 the number will reach 2 million.

According to UNHCR, only in the first part of 2014, in Turkey, half a million refugees entered the country, especially from Iraq and Syria. In the same period, in Europe, 216.000 refugees requested asylum. Russia received requests for asylum from the Ukrainians; in 2014 the Russian authorities received 300.000 applications for asylum or residence.

  1. How does the European Union manage the crisis?

Poorly. Alexander Betts, the coordinator of Refugee Studies Centre at the University of Oxford said that “For the first time in history, the EU has a massive flow of refugees from outside the region during which the institutional staff dealing with asylum and immigration are adapting poorly with the situation”.

According to a NY Times analysis, some EU member states do not observe the international laws regarding the refugees, and many problems occured due to the fact that there are no common standards on asylum and refugees across the EU.

An example of good practice is Germany which announced that in 2015 it will grant asylum to all the Syrian refugees – it is estimated that, at the end of 2015, there will be 800.000 applications. Another generous state with the refugees is Sweden. However, Sweden also warns that it won’t be able to receive large numbers of refugees indefinitely and pointed to having similar problems as the states located at Europe’s gates (e.g. Greece, Italy).

There is no unitary distribution of refugees at the EU level, and the solutions suggested so far have not been successful. States with the most numerous asylum requests are, by far, Germany, Sweden and Italy.

In June 2015, the European Commission proposed that every country receive a quota of refugees; however details have not been clarified until now. The UK was the main opponent of the above-mentioned measure, while countries such as Poland and Slovakia said that they will only accept Christian refugees. These disagreements have hindered the process that could have alleviated the refugee crisis in Europe.

While the EU failed to achieve agreement on this issue, thousands of people have died trying to reach the continent. UNHCR estimates that only this summer, 2,500 men, women and children lost their lives. The International Organization for Migration believes that the number of deaths could reach 30.000 in 2015.

  1. What is Romania’s position?

Romania does not have to deal with waves of refugees for two main reasons: it is not sufficiently developed to become a destination country for refugees and is not on the best transit route towards the West.

The Romanian authorities accepted to receive around 2.000 refugees to help lighten the pressure on other states. September 7, 2015, president Klaus Iohannis stated that Romania cannot accept more than 1.785 refugees; however, a final decision has not been taken yet.

According to the authorities, Romania currently has 6 reception centers for refugees, totaling 1.500 places. Until August 2015, 833 asylum applications have been registered.

According to the latest change in the asylum law, refugees are offered accommodation and food amounting to 10 RON per day, plus 6 RON for other costs, upon request.

UPDATE 9th of September: On the 9th of September, the EU Commission released a statement whereby 4.646 refugees will be relocated to Romania from other European states. This number has to be added to the quota of 1.700 refugees that was announced in spring 2015. Therefore, the country will receive a total of approximately 6,300 refugees.

  1. Refugees or immigrants?

As I wrote before, the wave of foreigners reaching Europe consists of refugees and immigrants.

A refugee – refers to a person who is fleeing from persecution or armed conflict. At the end of 2014, there were 19.5 million people in this condition. They are offered asylum and eventually a form of protection because their lives are in danger. They are protected by international law which states that countries have the responsibility to protect refugees and enable them to live with dignity and in safety until a durable solution will be found. The 1951 refugee Convention states that countries should not expel refugees or make them return to the place where their life or freedom is endangered.

An immigrant – refers to a person who chose to leave not because of a direct threat, danger of death or persecution, but in order to improve his/her quality of life (finding a new job, education, family reunification, etc.) Unlike refugees, immigrants face no risk in case of returning to their countries.

  1. Is there a risk that terrorists invade Europe, disguised as refugees?

No. According to European security experts, there are two main reasons for this answer. On the one hand, terrorists can enter Europe using other methods as they did until now and not the risky boat trips that are used by the refugees (already thousands of refugees have died). On the other hand, the Islamic State, the most dangerous terrorist group nowadays, prefers to import European residents or to use them for attacks in Europe. Since 2014, all terrorist attacks were executed by people who lived in Europe. Until today, only one immigrant from Morocco, suspected of being a terrorist, has been arrested.

  1. Could countries that receive refugees benefit from them?

Yes, especially those European states facing the problem of population ageing. Filling vacancies contributes to the state budget and that can have significant social benefits. You can find out from here what the benefits for Romania would be.

As for the less developed countries, the impact of a significant wave of refugees is rather negative. However, a study from 2013, coordinated by Refugee Studies Centre of the University of Oxford reveals the benefits of refugees’ integration in Uganda. In short, the state decided to integrate refugees and the results show that they have become an engine of economic development instead of a financial burden.

  1. How can I help the refugees?

I wrote an article about how you can help refugees, with suggestions for those willing to contribute, if they live in Romania.

Follow us on facebook

*In answering question #1 in the first version of this text, I used statistical data for the first part of the year 2014. Later I replaced it with data for the whole year.

2 thoughts on “9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților

  • Acest gen de raspuns e genul de raspuns al unui om politic care doreste sa impace atat “talibanii corectitudinii politice” cat si pe “xenofobii de serviciu”, dar nu reuseste decat sa infurie pe toata lumea.

  • 9. Sunt imigrantii un pericol potential in timp?

    Raspuns: da, prin natalitatea mult superioara europenilor, contribuie la islamizarea Europei, la “cucerirea” ei. Faptul ca islamul este un pericol pentru siguranta celorlalti este absolut incontestabil…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *