Imigranții și două scenarii pentru România

*SCROLL DOWN FOR ENGLISH*

În noiembrie am lansat un raport cu recomandări pentru autoritățile din România, pentru a îmbunătăți politicile și practicile de migrație. Am analizat două scenarii: unul în care statul alege să păstreze statu quoul și unul în care face schimbări pentru o mai bună integrare a străinilor

de Valentina Dimulescu și Adriana Iordache

caseta site_policy brief-02

Recomandările din cadrul policy brief-ului România și politicile în domeniul imigrației. Recomandări privind protecția drepturilor civile ale imigranților din România se bazează pe rezultatele studiului „Între discriminare, abuz si exploatare. Accesul imigranților la drepturi civile”, care expune problemele de integrare ale imigranților din România în cinci domenii cheie ale drepturilor fundamentale: locuire, sănătate, educație, muncă, acces la bunuri și servicii (bancare, telecomunicații).

Scopul brief-ului este acela de a sintetiza atât problemele de integrare, cât și recomandările propuse în cadrul raportului, recomandări îmbunătățite în urma discutiilor din cadrul a trei consultari publice care au reunit entități (non)guvernamentale active în domeniul migrației.

Am dorit să subliniem faptul că menţinerea situației actuale ar fi neindicată în condițiile în care scopul principal al efortului public este de a face migranții și refugiații să devină cât mai repede independenți de serviciile statului.

Iată cele două scenarii pentru România:

Scenariul 1: Menţinerea situației actuale

Până în prezent, România a primit numai un număr mic de imigranţi, însă, chiar şi aşa, instituţiile abilitate s-au arătat de multe ori ineficiente în facilitarea unei bune integrări a acestora. Anumite aspecte care ţin de integrarea imigranţilor în societate nici nu sunt tratate la nivel de politici publice, acestea fiind preluate de organizaţii ale societăţii civile. Dat fiind contextul internaţional şi înţelegerile europene pe tema refugiaţilor şi imigranţilor din Orientul Mijlociu şi din Africa, este de aşteptat ca numărul imigranţilor în România să crească în viitorul apropiat.

Incapacitatea instituțiilor publice de a răspunde nevoilor străinilor care trăiesc în România poate duce la o serie de probleme. Din punct de vedere economic, România ar pierde ocazia de a beneficia de pe urma pregătirii şi a capacităţii de muncă a noilor veniţi, care astfel ar deveni poveri pentru societate, în loc de angajați activi care contribuie la plata taxelor și impozitelor. În plan politic, incapacitatea statului român de a integra străinii cu şedere legală de pe teritoriul său ar putea conduce la crearea unor tensiuni pe plan regional, la nivelul UE şi internaţional. La nivel naţional, lipsa de măsuri pentru integrarea imigranţilor poate duce la blocaje instituţionale, la comiterea de ilegalităţi precum şi la probleme sociale.

Dacă barierele de limbă, lipsa de informaţii sau reacţiile lente ale autorităţilor fac inutilizabile canalele formale prin care imigranţii pot obţine servicii, aceştia pot căuta alte metode, mai puțin licite (muncă „la negru”, contrabanda etc,). Astfel, incapacitatea de a gestiona un număr mai mare de imigranţi poate duce la dependența acestora de diverse surse de subzistență (unele ilegale) sau de asistență socială, la abuzuri și exploatare și în final la reacţii adverse din partea societăţii în general, care ar ajunge să pună eşecul de a se integra în seama imigranţilor, nu a politicilor şi măsurilor inadecvate.

Deși o foarte mică proporție a românilor a manifestat până recent o opinie radicală despre imigranți, astfel de atitudini xenofobe există în societate. Având în vedere existența acestor manifestări izolate în condițiile în care contactul cetățenilor români cu migranții este redus, creșterea semnificativă a numărului de străini ar putea genera o escaladare a atitudinilor intolerante și rasiste, în lipsa unei gestionări eficiente a situației de către autoritățile publice competente.

Scenariul 2: Implementarea unor reforme în fiecare domeniu

Instituțiile statului cu atribuții în domeniul imigrației și cele care interacționează cel mai des cu aceștia au posibilitatea de a implementa o serie de recomandări în fiecare sector al drepturilor civile. În plus, o parte dintre acestea se adresează imigranților, angajatorilor, politicienilor și populației generale deopotrivă.

În continuare, vă prezentăm o serie de politici și măsuri concrete care ar permite îmbunătățirea accesului imigranților la drepturile civile, în vederea ameliorării dificultăților și situațiilor semnalate de aceștia în cadrul cercetării.

Recomandări cu caracter general

  1. Beneficiari: instituții și autorități publice – promovarea diversității culturale și instruirea cu privire la drepturile și obligațiile imigranților

Introducerea testului de limbă engleză/franceză și a unui punctaj minim pentru promovare la recrutarea personalului instituțiilor publice și organismelor private (ex. universități) care interacționează cu publicul.

Includerea în strategiile de dezvoltare elaborate la nivel local a recrutării unui procent al personalului autorităților publice din rândul cetățenilor români cu istoric de migrație, minorităților etnice și/sau altor grupuri slab reprezentate în structurile de guvernare la nivel local.

Elaborarea și aplicarea unor programe de formare privind drepturile și obligațiile migranților și diversitatea culturală în cadrul instituțiilor publice, în special pentru posturile care presupun relații cu publicul.

Semnarea unor protocoale de colaborare și stabilirea unor mecanisme eficiente de referire a cazurilor între instituțiile statului și organizațiile nonguvernamentale active în sfera migrației.

  1. Beneficiari: imigranți – promovarea drepturilor și obligațiilor

Introducerea în regim pilot a unor info chioșcuri în incinta acelor autorități publice cu care imigranții interacționează cel mai des, fapt ce care le-ar permite să acceseze pe cont propriu informații detaliate cu privire la drepturi, obligații și date despre instituțiile, autoritățile publice și ONG-urile la care pot apela în limbile celor mai numeroase grupuri de imigranți din România. Această recomandare vine încontextul lipsei generalizate de resurse umane din autoritățile publice şi propunem introducerea unor soluții tehnologice precum un sistem gratuit de tip autoservire (asemănător automatelor de self check-in sau a chioșcurilor de auto-procesare din aeroporturi) care i-ar permite imigrantului să acceseze singur informații detaliate cu privire la obligațiile și drepturile sale civile. Astfel, interacțiunea cu reprezentanții autorității publice în ceea ce privește solicitarea de informații nu va mai fi obligatorie, iar problemele cauzate de proasta cunoaștere a unei limbi de circulație internațională, programul scurt cu publicul și numărul redus de personal vor fi diminuate. Prin urmare, unul dintre principalele avantaje va fi timpul economisit atât de către imigrant, cât și de către funcționarul public. În cazurile în care imigrantul dorește asistență personalizată, acesta se poate îndrepta către ghișeele existente.

Încurajarea constituirii asociațiilor de migranți în vederea reprezentării și apărării drepturilor comunităților de străini.

Programe pre-departure oferite prin parteneriate între statul român și țările de origine ale migranților cu scopul de a transmite informații specifice despre drepturi, obligații, sistemul instituțional românesc și proceduri administrative în domenii esențiale pentru integrare.

  1. Beneficiari: populație – promovarea toleranței

Campanii publice de informare și educare cu privire la diversitatea culturală și toleranță.

Introducerea unor module opționale de educație interculturală în curricula școlară pre-universitară.

Pentru mai multe detalii, accesați online policy brief-ul România și politicile în domeniul imigrației. Recomandări privind protecția drepturilor civile ale imigranților din România

 

ENGLISH VERSION BELOW

Immigrants and two scenarios for Romania

In November we launched a report with recommendations for the Romanian authorities with the aim of improving migration policies and practices. We analyzed two scenarios: one in which the state chooses to preserve the status quo and one in which it makes changes so as to improve foreigners’ integration.
Valentina Dimulescu and Adriana Iordache

The recommendations included in the policy brief Immigration Policies in Romania: Policy proposals regarding the protection of immigrants’ civil rights in Romania are based on the results of the study “Between discrimination, abuse and exploitation. The immigrants’ access to civil rights” which exposes the integration problems of immigrants in five key areas of fundamental rights: accommodation, health, education, employment, and access to goods and services (banking, telecommunications).

The purpose of the policy brief was to provide a shortened report on both integration issues and the recommendations proposed in the report, the latter being improved as a result of 3 consultations with public and non-Governmental organizations active in the migration field.

We intended to stress the fact that maintaining the current situation would not be effective, as the main purpose of the public effort regarding immigrants and refugees is to make them independent of state support as quickly as possible.
Here there are the two scenarios for Romania:
Scenario 1: Maintaining the current situation
So far, Romania received only a small number of immigrants, but even in those conditions, the responsible institutions have often been ineffective in facilitating their integration. Certain issues related to immigrants’ integration in society are not dealt with at all at the policy level, being taken over at practical level by civil society organizations. Given the context of international and European agreements on refugees and immigrants from the Middle East and Africa, it is expected that the number of immigrants in Romania will rise in the near future.

The inability of public institutions to respond to the needs of foreigners living in Romania may lead to some problems. From the economic point of view, Romania would lose the opportunity to benefit from the newcomers’ human capital and the latter would risk becoming a burden on society, instead of active employees who could contribute to the state budget through taxes and deeds. Politically, the Romanian state’s inability to integrate foreigners legally residing on its territory could contribute to the rise of regional tensions, at EU and international level. At national level, the lack of integration measures can lead to institutional and social problems.
If language barriers, lack of information or slow institutional reactions make the formal channels through which immigrants can obtain services difficult to use, they may seek other, less legal methods of making a living (working on the ‘black’ market, smuggling etc.). Thus, the state’s inability to manage a larger number of immigrants can lead to their dependence on various sources of subsistence (some of them illegal) or social welfare, abuse and exploitation and eventually can have negative side effects at a societal level.

Although until now a very small proportion of Romanians expressed a radical opinion vis-à-vis immigrants, xenophobic attitudes exist in society. Given the existence of these isolated events even though the Romanians’ contact with migrants is low, significantly increasing number of foreigners could lead to an escalation of intolerant and racist attitudes in the absence of an effective management of the situation by the competent public authorities.
Scenario 2: Implementation of reforms in each field
The state institutions with responsibilities in the area of ​​immigration and those who are interacting with migrants often have the opportunity to implement a series of recommendations in each civil rights sector. Moreover, some measures target not only immigrants, but also employers, politicians and the general population alike.

We listed a series of concrete policies and measures that would allow immigrants to improve their access to the civil rights and minimize the difficulties pointed out by the individuals we interviewed during our research.

General recommendations:

  1. Beneficiaries: institutions and public authorities – promoting cultural diversity and training on the immigrants’ rights and obligations
    Introduction of a compulsory minimum score for an English/French language test in public institutions and private bodies’ (e.g. Universities) staff recruitment policies and especially for those public servants who interact with the public.

Inclusion in the local governance structures of public servants with migratory/ethnic/underrepresented background by modifying local development strategies so as to contain a compulsory percentage of this type of staff.

Develop and implement training programs on the rights and obligations of migrants as well as cultural diversity classes for public servants, especially for those who interact with the public.

Signing cooperation agreements and establishing effective mechanisms of case referral between the state institutions and the non-governmental organizations active in the field of migration.

  1. Beneficiaries: immigrants – promoting rights and obligations
    Pilot program aimed at introducing info kiosks on the premises of those public entities which interact the most with immigrants. Info kiosks would allow immigrants to access detailed information about their rights, obligations and data on different institutions, public authorities and NGOs. Also, this would be made available to them in the languages ​​used by the main immigrant groups living in Romania. This recommendation takes into account the lack of human resources in the public sector and points to the possibility of introducing tech solutions for a free self-service (similar to vending machines for self-check-in or self-processing kiosks in airports) which would allow immigrants to access detailed information about their civil rights and obligations. Thus, the interaction with public servants would not be mandatory, and the problems caused by the poor knowledge of foreign languages, short working hours with the public, and the reduced number of staff will be diminished. Therefore, one of the main benefits will be the time saved by both immigrants and civil servants. In case the immigrants wish personalized support, they can approach the available public servants.

Encouraging the establishment of migrant NGOs with the aim to represent and protect their own communities’ rights.
Pre-departure programs offered through partnerships between Romania and the migrants’ countries of origin in order to convey specific information about rights and obligations, the Romanian institutional system and administrative procedures in the key areas of integration.

 

  1. Beneficiaries: population – promoting tolerance
    Providing public information and education campaigns on cultural diversity and tolerance.
    Introduction of optional modules on intercultural education in secondary school curricula.

For more details, the English version of the policy brief is available at: Immigration Policies in Romania: Policy proposals regarding the protection of immigrants’ civil rights in Romania.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *