Percepția românilor asupra imigranților

Un studiu publicat în 2015 arată că românii sunt toleranți cu imigranții, dar România nu este la fel de primitoare.

Potrivit Barometrului integrării imigranților, statul este mai mult preocupat de control și pedeapsă și prea puțin de incluziunea străinilor. Educația, accesul la limba și cultura română și cel la servicii sociale sunt cele mai problematice domenii, adică tocmai acele dimensiuni esențiale integrării, potrivit studiului.

 

Date despre percepția românilor asupra imigranților

Întrebați direct care este părerea generală despre imigranți, foarte puțini români (sub 10%) declară că au o părere proastă și foarte proastă. Peste 30% sunt de acord că oricine ar trebui lăsat să vină în România, iar proporția celor care resping intrarea străinilor în România este destul de mică – în jur de 20% consideră că numărul străinilor care vine să muncească la noi trebuie controlat strict. Când vine vorba despre stabilirea în România, aproximativ 40% dintre respondenți se arată ospitalieri și deschiși, însă procentul celor care doresc o selecție a imigranților care s-ar putea stabili în România crește de la un an la altul. Incidente precum Charlie Hebdo pot contribui la trendul acesta, potrivit studiului.

Educația, una dintre cele mai relevante piedici pentru imigranți

Deși accesul nediscriminatoriu la educație este garantat pentru străinii din țări terțe, sistemul educațional este mai degrabă reactiv decât proactiv, potrivit studiului. În cazul celor care nu au acte de studii, legislația nu prevede soluții, aceștia fiind privați de drepturile de care beneficiază în baza legii. Deși accesul la educație este asigurat teoretic, participarea efectivă și utilizarea dreptului la educație nu reprezintă o prioritate pentru MEN, după cum descoperă studiul. Nu există date centralizate despre participarea, monitorizarea și progresul educațional al imigranților, anvergura fenomenului fiind astfel imposibil de estimat sau de descris.

Mai mult, cetățenii străini nu primesc drept de practică a anumitor meserii chiar dacă au studii în domeniu și chiar dacă le-au făcut în România, potrivit expertei în migrație Rodica Novac. Spre exemplu, un imigrant nu poate fi translator, decât dacă are cetățenia română. Nu poate fi medic sau moașă, decât dacă este căsătorit cu un cetățean român.

Mai multe detalii, precum și studiile din 2014 și 2015 găsiți aici.

Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2015, a fost lansat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, în parteneriat cu Fundația pentru o societate deschisă pe 10 iunie 2015.

Barometrul Integrării Imigranților 2015 este realizat în cadrul proiectului Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranților.

 Ne poți urmări și pe facebook.

Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *