Refugiații care lucreză terenurile confiscate de la mafia italiană

Photograph: Valentino Bellini for the Guardian

Photograph: Valentino Bellini for the Guardian

In Italia, terenurile confiscate de la mafie sunt transformate de obicei în întreprinderi sociale care angajează cei mai vulnerabili membri ai comunității. Un exemplu este regiunea Corleone, care era în trecut controlată de Cosa Nostra. Aici, refugiații sunt angajați să lucreze pământul confiscat de la mafie într-un proiect denumit DRAGO (development resources agricultural growth organic). Cresc produse organice încadrate ca “protection- money free” (fără taxe de protecție) — în trecut mafia cerea taxă de protecție fermierilor din regiune.

Sunt 11 refugiați angajați în Corleone. Pe lângă haine, mâncare și cazare, aceștia primesc un salariu de 600 de euro pe lună (din partea fondului pentru refugiați al UE). Cei mai mulți nu au formație de agricultori. Zafir, în vârstă de 38 de ani, era profesor de matimatică în Kashmir. Seydou, din Gambia, era croitor, iar Salif, din Mali, electrician.

Photograph: Valentino Bellini for the Guardian

Photograph: Valentino Bellini for the Guardian

“La început era ciudat să lucrez aici”, spune Badu, un imigrant din Gambia “când ni s-a spus că terenurile au aparținut mafiei mi s-a făcut frică, știam despre mafia siciliană din filme și mi-era teamă că ne pot ucide”. Mafiotul care controla regiunea este în închisoare din 1993, condamnat la 25 de ani. Cu toate acestea, membri ai familiei lui încearcă uneori să intimideze fermierii. “Dar nu ne este frică”, spune Calogero Parisi, președintele cooperativei Lavoro e Non Solo care gestionează pământurile confiscate de la mafie în anii 90. “Acest proiect devine un exemplu asupra modului în care pot fi reutilizate terenurile confiscate de la mafie, promovând sustenabilitatea și dezvoltarea. Este o modalitatea eficientă și etică de a contribui la creșterea economică”, completează Andrea Camellini, care conduce o asociație pentru refugiații din Sicilia.

Italia este dată ca exemplu de experți anticorupție din România, care atrag atenția că aici averile confiscate de la corupți nu sunt reutilizate social — și uneori li se pierde urma. “Reutilizarea înseamnă să transformi bunurile folosite anterior de infractori în simboluri, să transmiți mesajul că nu e profitabil să faci infracțiuni pentru că în final vei fi prins și tot ceea ai acumulat necistit îți va fi luat și întreaga comunitate în care trăiești va știi asta”, spune Radu Nicolae, expert anticorupție. În România bunurile confiscate nu sunt folosite pentru a susține lupta socială împotriva criminalității, nu transmit niciun mesaj în societate, ci se diluează în bugetul de stat, care, la rândul său, este devalizat în următorul an prin alte fraude.

Surse: The Guardian, TOTB.ro

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *