Vin imigranții. Cât de pregătită e România.

Foto: Angelo Petrozza, Flickr

Foto: Angelo Petrozza, Flickr

Conflictele din Orientul Mijlociu și Africa fac ca valuri de imigranți să traverseze Marea Mediterană către Europa. Sunt sute de mii de oameni disperați care pun Uniunea Europeană în fața unor realități greu de gestionat. Se estimează că doar în prima parte a anului acesta 30 000 de oameni au fugit spre Europa și 2 000 au murit în încercarea de a căuta o viață mai bună. Pe de altă parte, statele cu țărm la Marea Mediterană spun că nu mai pot face față numerelor mari de imigranți.

Așa că UE a propus o nouă agendă pe migrație, care să implice toate țările membre.

Romania ar urma să primească în următorii doi ani peste 2 000 de solicitanți de azil și refugiați, dacă propunerile Comisiei Europene, de la finalul lunii mai, vor fi aprobate.

Sursa: BBC

Sursa: BBC

Am discutat cu Rodica Novac, specialistă în domeniul migrației, despre cât de pregătită este România să primească imigranți și despre implicațiile noilor realități globale. Din păcate, România nu este o țara ospitalieră pentru străinii săraci, iar viața pentru un imigrant și mai ales pentru copiii acestuia ajunge des să arate ca un scenariu de Kafka.

Situația nu este ideală nici în alte state europene. În general, majoritatea sunt reticente când e vorba de primit imigranți. Argumentul lor este unul economic, însă datele arată că acesta nu este justificat în realitate. La nivel internațional, refugiații și solicitanți de azil sunt doar în proporție de sub 7% din numărul total de migranți, iar țările în care merg majoritatea nu sunt cele dezvoltate financiar, ci în curs de dezvoltare, precum Iordania și Pakistan.

Anul trecut, 9 din 10 imigranți au călătorit în scop economic și au acceptat slujbe cu salarii sub prețul pieței, pe care le-au trimis în statele de proveniență, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Remitențele din 2014 către state sărace au fost de 3 ori mai mari decât valoarea ajutoarelor sociale oferite statelor respective. Cifrele arată că imigranții sunt relevanți economic și în statele unde migrează pentru a munci, acestea fiind semnificativ afectate dacă ar rămâne fară o astfel de forță de muncă.

articol de Laura Ștefănuț

Care crezi ca sunt cele mai mari probleme ale imigrantilor care vin in Romania?

Rodica Novac: Situația economică din România, dificultățile la angajare, dificultățile care decurg din legislația națională și necunoașterea limbii române.

Spre exemplu, cetățenii străini nu primesc drept de practică a anumitor meserii chiar dacă au studii în domeniu și chiar dacă le-au făcut în România. Nu poți fi translator decât dacă ai cetățenia română. Nu poți fi medic sau moașă, decât dacă ești căsătorit cu un cetățean român.

Sunt aceleași probleme despre care vorbim de mai mulți ani, ministerele de linie și administrația publică locală nu-și asumă nicio responsabilitate în materie, nu au rezolvat niciuna dintre problemele semnalate de ONG-uri. Tot nu există nicio metodologie de atestare a studiilor pentru persoanele care nu au documente doveditoare ale nivelului de educatie și așa mai departe.

Ce fel de programe ar fi necesare pentru imigranti?

Rodica Novac: Este nevoie de programe naționale dezvoltate la nivel de ministere. De exemplu, Ministerul Educației ar trebui să adopte și să bugeteze un program național pentru învățarea limbii române, așa cum există Programul “laptele și cornul”, spre exemplu. Nu trebuie incluși doar străinii, ci și copii lor, care, fiind cetățeni români, nu sunt eligibili pe niciun program, chiar dacă s-au născut și au trăit în străinătate și nu vorbesc limbă română. Copii români care se întorc în România după ce au studiat prin Europa de Vest ar putea fi și ei incluși, dacă este nevoie. Ar trebuie dezvoltate manuale moderne, materiale audio, instruiti profesori care vorbesc limbi străine și care să predea limbă română – nu profesori de limbă română, cum au procedat pana acum s.a.m.d.

Și ce soluții au acești copii în prezent?

Sunt peste 5000 de copii străini în România dar, în momentul acesta, nu prea se știe câți copii străini sunt în sistemul public de învățământ. Lucrul cel mai grav este faptul că anul pregătitor pentru învățământul preuniversitar este contra-cost și … lipsește. Sunt gratuite doar cursurile cu 2 ore/săptămâna, care nu au deloc succes. Urmarea este că avem o mulțime de școli private neautorizate, sau în care se predă limbă română ca limbă străină.

Educația e problematică. Cum e accesul la sănătate?

Ministerul sănătății are nevoie de un program național pentru migranți. Ministerul a trimis cardurile de sănătate străinilor, cu scrisoare în limbă română, fără să publice măcar pe site un comunicat în engleză, în care să le explice străinilor situația. Dacă pentru români a fost foarte dificil să intre în posesia acestuia și să înțeleagă la ce și cum se folosește, imaginați-vă care a fost situația unui cetățean străin, care nu vorbește limba română!

La rândul lor, primăriile au nevoie de programe pentru locuințe și tot așa.

Imigranții se confruntă și cu probleme din partea sectorului privat?

Da, întâlnesc des discriminarea la angajare sau proprietari de apartamente care refuză să le închirieze cetățenilor din anumite țări.

Sunt bănci care au închis abuziv conturi ale cetățenilor străini sau au refuzat să le deschidă conturi pentru plata salariilor sau burselor de studii plătite din România. De exemplu, constatând această situație, am contactat o serie de bănci pentru a solicita clarificari, însă am primit răspunsuri inconsistente, iar anumite bănci, precum ING, nu ne-au răspuns niciodată la scrisorile transmise.

Cum ți se pare că s-a poziționat România față de imigrație, de-a lungul anilor?

România are un număr foarte mic de migranți raportat la total populație, deci și probleme mai puține. Migrația nu este pe agenda publică, legislația se adoptă fără niciun fel de dezbateri în Parlament, de exemplu.

Pe de altă parte, Inspectoratul General pentru Imigrări colaborează bine cu ONG-urile din domeniu, este foarte eficient în absorbția fondurilor europene (cred că peste 95% la programele pentru integrare). Strategia națională pe migrație nu a avut mari lacune în sine. Problemele sunt atât în legislație cât și în implementare.

Cum crezi că va influența România eventuala adoptare a noii agende europene pe migrație?

Un efect neașteptat ar putea fi o creștere a numărului de solicitanți de azil/refugiați cărora li se refuză obținerea unei forme de protecție. S-ar putea ajunge în situația că România i-ar putea accepta pe cei transferați din statele europene doar dacă îi respinge pe cei care se adresează direct României.

Poate apărea o creștere a numărului de persoane returnate, o creștere a cerințelor pe care o persoană trebuie să le îndeplinească ca să obțină drept de ședere în România, poate chiar și o creștere a traficului de migranți pe Marea Neagră.

Au existat deja cazuri de nave ilegale venite pe Marea Neagră cu imigranți la bord (cei mai mulți au fost, cred, 132, pe un vas). Anul acesta au fost mai puține cazuri dar s-ar putea crea presiune pe această graniță, dacă în Mediterană crește controlul.

Probabil vor continua discuțiile referitoare la Schengen și la (in)capacitatea României și Bulgariei de a proteja frontierele UE.

Mai grave sunt consecințele care derivă din faptul că discursul politic european este orientat către traficanți și protecția frontierelor și nu către rațiunile pentru care migranții apelează la soluții extreme.

 

Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.

 

2 thoughts on “Vin imigranții. Cât de pregătită e România.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *